Navigare rapidă
- Ce este mercantilismul?
- Înțelegerea mercantilismului
- Istoria mercantilismului
- Negustorii și mercantilismul
- Mercantilism vs.Imperialism
- Mercantilism vs.Capitalism
- Mercantilismul azi
- Care au fost principalele credințe ale mercantilismului?
- Care este diferența dintre capitalism și mercantilism?
- Mercantilismul se mai folosește astăzi?
- Concluzia
Ce este mercantilismul?
Mercantilismul a fost un sistem economic de comerț care a cuprins între secolul al XVI-lea și secolul al XVIII-lea.Mercantilismul se baza pe principiul că bogăția lumii era statică și, în consecință, guvernele trebuiau să reglementeze comerțul pentru a-și construi bogăția și puterea națională.Multe națiuni europene au încercat să acumuleze cea mai mare parte posibilă din această bogăție prin maximizarea exporturilor lor și limitarea importurilor prin tarife.
Recomandări cheie
- Mercantilismul a fost sistemul economic dominant din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea.
- Mercantilismul se baza pe ideea că bogăția și puterea unei națiuni erau cel mai bine deservite de creșterea exporturilor și reducerea importurilor.
- Se caracterizează prin credința că bogăția globală era statică și că sănătatea economică a unei națiuni se baza în mare măsură pe oferta sa de capital.
- Datorită naturii naționaliste a mercantilismului, națiunile au folosit frecvent puterea militară pentru a proteja piețele locale și sursele de aprovizionare.
- Mercantilismul a fost înlocuit de teoria economică a comerțului liber la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Mercantilism
Înțelegerea mercantilismului
Mercantilismul a fost o formă de naționalism economic care urmărea să sporească prosperitatea și puterea unei națiuni prin practici comerciale restrictive.Scopul său a fost să crească oferta de aur și argint a unui stat cu exporturi, mai degrabă decât să o epuizeze prin importuri.De asemenea, a urmărit să sprijine ocuparea forței de muncă casnice.
Mercantilismul s-a centrat pe interesele comercianților și producătorilor (cum ar fi Compania Indiilor de Est din Anglia și Compania Olandeză a Indiilor de Est) și le-a protejat activitățile după cum era necesar.
Mercantilismul avea mai multe caracteristici demne de remarcat.
1.Credința în natura statică a bogăției
Averea financiară era considerată limitată (din cauza rarității metalelor prețioase). Națiunile care căutau prosperitate și putere trebuiau să asigure cât mai multă bogăție posibil, în detrimentul altor națiuni.
2.Necesitatea creșterii ofertei de aur
Aurul reprezenta bogăție și putere.Ar putea plăti soldații, explorarea pe mare a resurselor naturale și extinderea imperiilor.De asemenea, ar putea proteja împotriva invaziei.Lipsa aurului însemna căderea unei națiuni.
3.Necesitatea menținerii unui excedent comercial
Acest lucru a fost esențial pentru construirea bogăției.Națiunile trebuiau să se concentreze pe vânzarea exporturilor lor (și colectarea veniturilor asociate) mai mult decât pe cheltuielile pentru importuri (și trimiterea aurului din țări).
4.Importanța unei populații mari
Populațiile mari reprezentau bogăție.Creșterea populației unei națiuni a fost esențială pentru furnizarea de forță de muncă, susținerea comerțului intern și menținerea armatelor.
5.Utilizarea coloniilor pentru a susține bogăția
Unele națiuni aveau nevoie de colonii pentru materii prime, o ofertă de muncă și o modalitate de a menține bogăția sub controlul lor (prin vânzarea coloniilor a produselor pe care le-au ajutat materiile prime la producere). În esență, coloniile au sporit puterea unei națiuni de a construi bogăția și securitatea națională.
6.Utilizarea protecționismului
Protejarea capacității unei națiuni de a construi și menține excedente comerciale a inclus interzicerea coloniilor de la comerțul cu alte națiuni și impunerea de tarife pentru mărfurile importate.
Istoria mercantilismului
Văzut pentru prima dată în Europa în timpul anilor 1500, mercantilismul se baza pe ideea că bogăția și puterea unei națiuni erau cel mai bine deservite de creșterea exporturilor și limitarea importurilor.
Mercantilismul a înlocuit sistemul economic feudal din Europa de Vest.La acea vreme, Anglia era epicentrul Imperiului Britanic, dar avea relativ puține resurse naturale.
Pentru a-și crește bogăția, Anglia a introdus politici fiscale care i-au descurajat pe coloniști să cumpere produse străine și au creat stimulente pentru a cumpăra numai mărfuri britanice.De exemplu, Legea zahărului din 1764 a ridicat taxele pentru zahărul rafinat străin și melasa importate de colonii.Această taxare crescută a fost menită să ofere cultivatorilor britanici de zahăr din Indiile de Vest un monopol pe piața colonială.
În mod similar, Navigation Act din 1651 a interzis navelor străine să facă comerț de-a lungul coastei britanice și a cerut ca exporturile coloniale să treacă mai întâi prin controlul britanic înainte de a fi redistribuite în toată Europa.
Programe ca acestea au avut ca rezultat o balanță comercială favorabilă care a sporit bogăția națională a Marii Britanii.
Sub mercantilism, națiunile și-au angajat frecvent puterea militară pentru a se asigura că piețele locale și sursele de aprovizionare erau protejate.Mercantilistii credeau, de asemenea, ca sanatatea economica a unei natiuni poate fi masurata prin detinerea de metale pretioase, cum ar fi aurul sau argintul.Nivelurile lor au avut tendința de a crește odată cu creșterea construcției de case noi, creșterea producției agricole și o flotă comercială puternică care deservește piețele suplimentare cu mărfuri și materii prime.
Mercantilismul francez
Probabil cel mai influent susținător al mercantilismului, controlorul general francez al finanțelor Jean-Baptiste Colbert (1619-1683) a studiat teoriile economice ale comerțului exterior.A fost poziționat în mod unic pentru a executa idei mercantiliste.Monarhist devotat, Colbert a cerut o strategie economică care să protejeze coroana franceză de o clasă mercantilă olandeză în ascensiune.
De asemenea, Colbert a mărit dimensiunea marinei franceze, pe convingerea că Franța trebuie să-și controleze rutele comerciale pentru a-și crește bogăția.Deși practicile sale s-au dovedit în cele din urmă nereușite, ideile sale au fost extrem de populare.În cele din urmă, au fost umbriți de teoria economiei pieței libere.
Mercantilismul colonial britanic
Coloniile britanice au fost supuse efectelor directe și indirecte ale politicii mercantiliste la domiciliu.Iată câteva exemple:
- Producție și comerț controlate: Mercantilismul a dus la adoptarea unor restricții comerciale de amploare, care au împiedicat creșterea și libertatea afacerilor coloniale.
- Expansiunea comerțului cu sclavi: Comerțul a devenit triangulat între Imperiul Britanic, coloniile sale și piețele externe.Acest lucru a favorizat dezvoltarea comerțului cu sclavi în multe colonii, inclusiv în America.Coloniile au furnizat rom, bumbac și alte produse cerute de imperialiștii africani.La rândul lor, sclavii au fost returnați în America sau Indiile de Vest și au fost comercializați pentru zahăr și melasă.
- Inflație și impozitare: Guvernul britanic a cerut ca tranzacțiile să fie efectuate folosind lingouri de aur și argint, căutând mereu un echilibru comercial pozitiv.Coloniile aveau deseori suficienți liguri pentru a circula pe propriile piețe, așa că au emis monedă de hârtie pentru a o înlocui.Gestionarea greșită a monedei tipărite a dus la perioade inflaționiste.În plus, întrucât Marea Britanie se afla într-o stare de război aproape constantă, era nevoie de impozite grele pentru a-și susține armata și marina.Combinația dintre impozite și inflație a provocat o mare nemulțumire colonială.
Mercantilismul colonial american
Apărătorii mercantilismului au susținut că a creat economii mai puternice prin căsătoria preocupărilor coloniilor cu cele ale țărilor lor fondatoare.În teorie, atunci când coloniștii britanici și-au creat propriile produse și au obținut altele prin comerțul cu națiunea lor fondatoare, ei au rămas independenți de influența națiunilor ostile.
Între timp, Marea Britanie a beneficiat de primirea unor cantități mari de materie primă de la coloniști, care era necesară pentru un sector productiv productiv.
Criticii mercantilismului credeau că restricția comerțului internațional creștea cheltuielile, deoarece toate importurile, indiferent de originea produsului, trebuiau expediate de nave britanice.Acest lucru a crescut radical costurile mărfurilor pentru coloniști, care credeau că dezavantajele acestui sistem depășesc beneficiile afilierii cu Marea Britanie.
După un război costisitor cu Franța, Imperiul Britanic, flămând să reînnoiască veniturile, a ridicat taxele coloniștilor, care s-au revoltat boicotând produsele britanice, reducând în consecință importurile cu o treime.Aceasta a fost urmată de Boston Tea Party în 1773, unde coloniștii din Boston deghizat în indieni au atacat trei nave britanice.Au golit câteva sute de cufere cu ceai în port pentru a protesta împotriva taxelor britanice pe ceai și a monopolului acordat Companiei Indiilor de Est.Pentru a-și consolida controlul mercantilist, Marea Britanie a împins mai mult împotriva coloniilor.Aceasta a dus la Războiul Revoluționar.
Negustorii și mercantilismul
La începutul secolului al XVI-lea, teoreticienii financiari europeni au înțeles importanța clasei comercianților în generarea bogăției.Orașele și țările cu bunuri de vândut au prosperat în Evul Mediu târziu.
În consecință, mulți credeau că statul ar trebui să permită comercianților săi de conducere să creeze monopoluri și carteluri controlate exclusiv de guvern.Guvernele au folosit reglementări, subvenții și (dacă era necesar) forță militară pentru a proteja aceste corporații monopoliste de concurența internă și străină.
Cetățenii ar putea investi bani în corporații mercantiliste în schimbul dreptului de proprietate și al răspunderii limitate în chartele lor regale.Acestor cetățeni li s-au acordat părți din profitul companiei.În esență, acestea au fost primele acțiuni corporative tranzacționate.
Cele mai faimoase și puternice corporații mercantiliste au fost Compania Indiilor de Est din Marea Britanie și Compania Olandeză a Indiilor de Est.Timp de mai bine de 250 de ani, Compania Britanică a Indiilor de Est a menținut dreptul exclusiv, acordat de regal, de a efectua comerț între Marea Britanie, India și China.Rutele sale comerciale au fost protejate de Royal Navy.
Mercantilismul este considerat de unii savanți a fi un precursor al capitalismului, deoarece a raționalizat activitatea economică, cum ar fi profiturile și pierderile.
Mercantilism vs.Imperialism
Guvernele mercantiliste manipulează economia unei națiuni pentru a crea balanțe comerciale favorabile.Imperialismul folosește o combinație de forță militară și imigrație în masă pentru a impune mercantilismul regiunilor mai puțin dezvoltate.Campaniile militare i-au forțat pe locuitori să respecte legile țărilor dominante.Unul dintre cele mai puternice exemple ale relației dintre mercantilism și imperialism este înființarea de către Marea Britanie a coloniilor americane.
Mercantilism vs.Capitalism
Capitalismul oferă mai multe avantaje față de mercantilism pentru indivizi, întreprinderi și națiuni.Cu sistemul de liber schimb al capitalismului, indivizii beneficiază de o gamă mai mare de bunuri la prețuri accesibile.Pe de altă parte, mercantilismul restricționează importurile și reduce opțiunile disponibile consumatorilor.Mai puține importuri înseamnă mai puțină concurență și prețuri mai mari.
Țările mercantiliste s-au angajat în război frecvent pentru a controla resursele.Națiunile care funcționează în cadrul unui sistem de liber schimb au prosperat prin angajarea în relații comerciale reciproc avantajoase.
În cartea sa fundamentală The Wealth of Nations, legendarul economist Adam Smith a susținut că comerțul liber a permis întreprinderilor să se specializeze în producerea mărfurilor pe care le puteau produce cel mai eficient.Acest lucru a dus la o productivitate mai mare și o creștere economică mai mare.
Mercantilismul azi
Astăzi, mercantilismul este considerat depășit.Dezastrul celui de-al Doilea Război Mondial a subliniat potențialul pericol al politicilor naționaliste.De asemenea, a îndemnat lumea către comerțul și relațiile globale ca o modalitate de a le combate.
Cu toate acestea, este greu să scapi de mercantilism.De exemplu, după război, barierele în calea comerțului au fost încă folosite pentru a proteja industriile înrădăcinate la nivel local.Statele Unite au adoptat o politică comercială protecționistă față de Japonia și au negociat restricții voluntare la export cu guvernul japonez, care a limitat exporturile japoneze în Statele Unite.
Astăzi, Rusia și China încă mai folosesc un sistem mercantilist, deoarece se asociază atât de bine cu formele lor de guvernare.Ei s-au bazat foarte mult pe capacitatea lor de a controla comerțul exterior, balanța lor de plăți și rezervele valutare.De asemenea, au căutat să-și facă exporturile relativ mai atractive, cu prețuri mai mici.
Datorită efectelor globalizării, multe națiuni și oamenii lor suferă din cauza sentimentului că și-au pierdut bogăția, controlul și prestigiul.Acest lucru a făcut ca naționalismul care face parte din mercantilism să fie mai atrăgător.A contribuit la aducerea la putere pe oameni precum Donald Trump în SUA și Narendra Modi în India.
În 2018, președintele Trump a impus taxe vamale importurilor din China, lansând un război comercial care există până în prezent.
Care au fost principalele credințe ale mercantilismului?
Fundamentul original al mercantilismului includea credințele că lumea avea bogății limitate sub formă de aur și argint; că națiunile trebuiau să-și construiască depozitele de aur în detrimentul altora; că coloniile erau importante pentru furnizarea de forță de muncă și partenerii comerciali; că armatele și marinele erau esențiale pentru protejarea practicilor comerciale; și că protecționismul era necesar pentru a garanta excedente comerciale.
Care este diferența dintre capitalism și mercantilism?
O diferență este rolul pe care îl joacă statul.Capitalismul cere un minim de intervenție guvernamentală și de proprietate asupra capitalului, comerțului și industriei de către entități și persoane private.Mercantilismul implică controlul și reglementarea statului.Se spune că capitalismul promovează libertatea individuală.Se spune că mercantilismul îl suprimă.
Mercantilismul se mai folosește astăzi?
Da, într-o oarecare măsură există în anumite țări ale căror guverne încearcă să mențină controlul asupra proprietății, comerțului și creării de bogăție.
Concluzia
Precursorul teoriei economice a liberului schimb, mercantilismul a domnit suprem timp de trei secole.Teoria mercantilismului referitoare la construirea bogăției financiare și puterea statului a susținut utilizarea protecționismului pentru a crește veniturile din export și a reduce importurile.A declanșat o epocă de explorare și colonizare în efortul de a asigura materii prime, parteneri comerciali controlabili și un transfer net de bogăție.
Materialismul a fost înlocuit în multe părți ale lumii de teoria liberului schimb și capitalism.Cu toate acestea, se vede încă în tarifele impuse de guvernele națiunilor care caută un echilibru comercial corect (sau inechitabil) cu alte națiuni.